Diagnosticul bolii arterelor carotide

Boala arterelor carotide reprezintă o afecțiune gravă care poate avea consecințe serioase asupra sănătății cardiovasculare și a riscului de accident vascular cerebral (AVC). Arterele carotide sunt vase de sânge situate în gât care furnizează oxigen și nutrienți creierului.

Atunci când aceste artere devin înguste sau sunt blocate de plăci de colesterol sau cheaguri de sânge, poate apărea un flux sanguin insuficient către creier, crescând riscul de AVC sau alte complicații grave.

Cauze și factori de risc

Principalele cauze ale bolii arterelor carotide sunt ateroscleroza, hipertensiunea arterială și diabetul zaharat. Ateroscleroza este o afecțiune în care plăcile de colesterol se acumulează pe pereții arterelor, determinând îngustarea acestora și reducând fluxul sanguin.

Hipertensiunea arterială crește presiunea sângelui asupra pereților arteriali, ceea ce poate deteriora și inflama arterele. Diabetul zaharat poate deteriora, de asemenea, pereții arteriali și poate crește riscul de formare a plăcilor de colesterol.

Alți factori de risc pentru boala arterelor carotide includ fumatul, sedentarismul, obezitatea, nivelurile ridicate de colesterol LDL (colesterolul „rău”), istoricul familial de boli cardiovasculare și vârsta înaintată.

Simptome

Boala arterelor carotide poate fi asimptomatică în stadiile incipiente, însă pe măsură ce arterele devin tot mai înguste, pot apărea anumite simptome, cum ar fi:

• Amorțeală sau slăbiciune bruscă într-o parte a corpului, în special în brațe sau picioare

• Pierderea bruscă a vederii sau vederea încețoșată

• Dificultăți de vorbire sau înțelegere a vorbirii altor persoane

• Vertij sau senzație de amețeală

• Dureri de cap severe sau inexplicabile

• Pierderea echilibrului sau coordonării

În cazul în care observați aceste simptome, este important să solicitați imediat ajutor medical, deoarece acestea pot indica un risc crescut de AVC sau alte probleme grave de sănătate.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul bolii arterelor carotide se realizează de obicei cu ajutorul unor proceduri precum ecografia Doppler, angiografia cu rezonanță magnetică (IRM) sau angiografia cu tomografie computerizată (CTA). Aceste investigații permit medicului să evalueze gradul de îngustare a arterelor și să identifice eventualele plăci de colesterol sau cheaguri de sânge.

Opțiunile de tratament pentru boala arterelor carotide depind de severitatea stenozelor arteriale și de riscul de complicații. În cazul stenozelor arteriale ușoare sau moderate, modificările stilului de viață sănătos, cum ar fi renunțarea la fumat, adoptarea unei diete echilibrate și creșterea activității fizice, pot ajuta la reducerea riscului de progresie a bolii.

Pentru stenoză severă sau în cazul unui risc crescut de AVC, pot fi recomandate proceduri chirurgicale sau intervenții minim invazive, cum ar fi endarterectomia carotidiană sau stentarea carotidiană.

Prevenție

Prevenirea bolii arterelor carotide implică adoptarea unui stil de viață sănătos care să includă o alimentație echilibrată, exerciții regulate, menținerea unei greutăți sănătoase, controlul tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol, renunțarea la fumat și gestionarea diabetului zaharat.

Screening-ul regulat pentru depistarea precoce a factorilor de risc și a stenozelor arteriale poate contribui, de asemenea, la prevenirea complicațiilor grave asociate cu boala arterelor carotide.

În concluzie, boala arterelor carotide este o afecțiune cardiovasculară serioasă care poate avea consecințe grave pentru sănătate. Este important să cunoaștem factorii de risc, simptomele și opțiunile de tratament disponibile pentru a preveni complicațiile și a menține sănătatea cardiovasculară.

Prin adoptarea unui stil de viață sănătos și consultarea periodică a medicului, putem reduce riscul acestei afecțiuni și îmbunătăți calitatea vieții noastre.