Concediul de creștere a copilului, indemnizația și stimulentul de inserție, pe înțelesul tuturor

Concediul pentru creșterea copilului se acordă, la cerere, unuia dintre părinți, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, sau de 3 ani pentru copilul cu handicap.

Indemnizația lunară se acordă părintelui care a realizat venituri supuse impozitului timp de cel puțin 12 luni în ultimii 2 ani anteriori nașterii. Perioadele asimilate, cum ar fi concediul medical, șomajul sau studiile, se iau în calcul în anumite condiții prevăzute de lege.

Pot beneficia salariații, persoanele cu venituri din activități independente, cele din drepturi de autor și alte categorii, cu condiția ca veniturile să fi fost impozitate.

Cererea se depune la direcția de asistență socială a primăriei de domiciliu sau prin platformele electronice disponibile, în termen de 60 de zile lucrătoare de la nașterea copilului sau de la încetarea concediului de maternitate. Depunerea ulterioară reduce perioada pentru care se plătește.

Șaizeci de zile lucrătoare trec repede cu un nou-născut în casă.

Cât se primește

Indemnizația reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din cei 2 ani anteriori nașterii.

Legea stabilește un cuantum minim și un plafon maxim, exprimate în raport cu indicatorul social de referință. Valorile concrete se actualizează și se verifică la momentul cererii.

Pentru nașterile multiple, gemeni, tripleți, indemnizația se majorează cu o sumă fixă pentru fiecare copil suplimentar.

Indemnizația nu este impozabilă și nu se reține contribuția la sănătate din ea. Părintele rămâne asigurat în sistemul de sănătate pe perioada concediului.

Perioada concediului se consideră stagiu de cotizare pentru pensie.

Luna rezervată celuilalt părinte

Legea prevede că cel puțin o lună din perioada totală de concediu este rezervată părintelui care nu a solicitat concediul, de regulă tatăl. Dacă acesta nu o folosește, luna respectivă se pierde, iar părintele care a solicitat concediul nu poate beneficia de indemnizație pe întreaga durată.

Luna se poate lua în orice moment al perioadei, iar în acest interval indemnizația se plătește celui care o folosește. Concediul paternal, separat, de 10 zile lucrătoare pentru tații salariați, prelungit cu 5 zile pentru absolvenții cursului de puericultură, se acordă la nașterea copilului, în primele luni, și nu se confundă cu luna din concediul de creștere.

Stimulentul de inserție, dacă te întorci mai devreme

Părintele care se întoarce la muncă înainte ca copilul să împlinească 2 ani primește, în anumite condiții, un stimulent de inserție lunar, până la împlinirea vârstei prevăzute de lege.

Stimulentul se acordă și părinților care nu au solicitat concediul, dar îndeplinesc condiția de venit și reiau activitatea după nașterea copilului.

Valoarea stimulentului este o sumă fixă stabilită prin lege, diferită în funcție de momentul revenirii la muncă.

Cererea se depune tot la direcția de asistență socială, cu documentele care dovedesc reluarea activității.

Calculul comparativ între varianta de a rămâne în concediu și cea de a reveni cu stimulent se face în funcție de salariu, de costul îngrijirii copilului și de situația familiei.

Revenirea la muncă și protecția legală

Pe durata concediului, contractul de muncă este suspendat, iar angajatorul nu poate concedia salariatul pentru motive ce nu țin de desființarea locului de muncă, cu excepțiile expres prevăzute de lege.

Protecția continuă o perioadă de 6 luni după revenire, conform reglementărilor privind protecția maternității.

Angajatorul are obligația de a păstra postul sau de a oferi un post echivalent.

Revenirea se anunță angajatorului în scris, cu cel puțin câteva săptămâni înainte.

Programul de lucru redus pentru părinții cu copii mici, munca de acasă și programul flexibil se pot solicita, iar legislația recentă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a întărit dreptul de a cere aceste aranjamente.

Documentele și capcanele frecvente

Dosarul cuprinde, de regulă: cererea tip, actele de identitate ale părinților, certificatul de naștere al copilului, dovada veniturilor realizate, adeverința de la angajator privind suspendarea contractului, declarația celuilalt părinte.

Veniturile realizate în străinătate, într-un alt stat membru al Uniunii Europene, pot fi luate în calcul, cu documente specifice.

Termenul de depunere se respectă. Întârzierile reduc perioada plătită, iar prelungirea nu este automată.

Orice modificare a situației, reluarea activității, schimbarea domiciliului, se comunică în termen de 15 zile, pentru a evita plățile necuvenite, care se recuperează ulterior.

Direcțiile de asistență socială oferă informații la ghișeu și telefonic, iar lista completă a documentelor pentru situația concretă se cere înainte de depunere.

Concediul de creștere împărțit între părinți, în practică

Legea permite ca părinții să alterneze, dar concediul se acordă, la un moment dat, unuia singur. Luna rezervată celuilalt părinte este minimul. Nimic nu împiedică o împărțire mai echilibrată.

Familiile care împart concediul, de exemplu 12 luni pentru un părinte și 6 luni pentru celălalt, raportează frecvent o implicare mai mare a ambilor părinți în creșterea copilului pe termen lung, iar pentru părintele cu venitul mai mare, calculul financiar al indemnizației plafonate poate face varianta mai puțin costisitoare decât pare la prima vedere; schimbarea titularului concediului presupune o nouă cerere, cu documentele celuilalt părinte, depusă în termenele prevăzute.

Angajatorii ambilor părinți se informează din timp.